„O lecţie fascinantă de geologie, oceanografie, arheologie şi gândire inductivă.” (David Brown, The Washington Post)
Milenii de-a rândul, legenda despre un mare potop a dăinuit în povestea biblică a lui Noe şi în mituri asemănătoare din Orientul Mijlociu, cum ar fi Epopeea lui Ghilgameş. În zilele noastre, doi distinşi geofizicieni au descoperit un eveniment catastrofal ce a schimbat cursul istoriei, o inundaţie gigantică de acum 7600 de ani, în locul unde se află astăzi Marea Neagră.
Folosind unde acustice şi instalaţii de carotaj pentru a sonda fundul mării, William Ryan şi Walter Pitman au descoperit dovezi clare că această masă de apă din interiorul continentului a fost odinioară un întins lac cu apă dulce, situat la sute de metri sub nivelul oceanelor lumii aflate în creştere. Tehnici sofisticate de datare au confirmat faptul că acum 7600 de ani mările ce se ridicau au năvălit prin îngusta vale a Bosforului, iar apa sărată a Mediteranei s-a scurs în lac cu o forţă de neînchipuit, năpustindu-se peste ţărmuri şi în susul râurilor, nimicind ori alungând orice urmă de viaţă în calea sa. Marginea lacului, ce fusese o oază, o grădină a raiului pentru gospodăriile şi satele de pe o vastă regiune de semideşert, a devenit o mare a morţii. Oamenii au fugit, împrăştiindu-şi limbile, genele şi amintirile.